Cultural Magazine „Convorbiri literare” and prof. Maria Trandafir: „The Game, a melancholic epopee”

                                         Jocul – desfătare, necesitate și tragism

   În istoria omenirii, văzută ca o alternanță succesivă de războaie și de pace, de victorii și de înfrângeri, de înfloriri și de prăbușiri, de haos și de ordine, viața spirituală a rezistat, fiind semn al atotputerniciei minții creatoare, capabile să biruie tenebrele, prin cultură și spiritualitate. Și, oricât ar părea de curios, unul dintre elementele spirituale fundamentale ale vieții este jocul. O argumentare pertinentă a ideii, o întâlnim în cartea lui Johan Huizinga, ce definește și clasifică jocurile, în funcție de scop, de vârstă, de societate (jocuri de îndemânare, de putere, de inteligență, de noroc, jocuri politice, sportive, jocuri filozofice sau de artă, jocuri individuale sau colective). Având în vedere plurivalența și omniprezența jocului în viața omului, pare normal ca acesta să devină temă în literatură, fiind prezent într-o mulțime de opere literare, ale căror titluri trezesc curiozitate și, implicit, dorința de lectură, cititorii fiind tentați de găsirea nodurilor de semnificații ascunse în ,,joc”. (more…)

Nicolae Oprea about ”The Children of War” in his volume: „Among the writers of eighties”

Nicolae Oprea – Printre optzecişti. După Şcoala de la Târgovişte, Ed. Bibliotheca, 2018

Istorie şi ficţiune

Stirpea poeţilor optzecişti care cultivă deopotrivă proza este numeroasă, începând  cu Mircea Cărtărescu în 1989, urmat de Gabriel Chifu, Liviu Ioan Stoiciu, Nichita Danilov, Adrian Alui Gheorghe, Gellu Dorian, Marta Petreu, Emilian Marcu, Traian Ştef, Ruxandra Cesereanu, Ioan Radu Văcărescu, Aurel Pantea, Radu Cange ş.m.a. Spre deosebire de ei, Varujan Vosganian a debutat editorial simultan, în 1994 – întârziat fără voie de vigilenta cenzură comunistă – cu poezie (Şamanul albastru) şi proză scurtă (Statuia comandorului). După romanul de culme valorică din 2009, Cartea şoaptelor, scriitorul bivalent a alternat poezia cu proza scurtă. În 2013, prozatorul iese în lume cu o culegere de nuvele şi povestiri, Jocul celor o sută de frunze şi alte povestiri, multe impregnate de coduri simbolice şi incursiuni în fantastic, dar cu accente de realism critic. Iar în 2015, poetul  publică, sub un titlu paradoxal, Cartea poemelor mele nescrise, o culegere definitorie de poeme în care cultivă poezia ca eveniment de cunoaştere, pe fondul cunoaşterii de sine. Volumul prefigurează întrucâtva registrul romanului actual prin mixtura  dintre biografism şi istorism. (more…)

Gabriela Gheorghișor and Ramuri Cultural Magazine: „The Statue of Commander”, the birth certificate of a great writer

Scriitorul Varujan Vosganian, tradus azi în numeroase limbi străine, invitat la târguri de carte internaţionale şi apreciat peste hotare (prin cronici elogioase, de pildă, în Der Spiegel a fost comparat cu Gabriel García Márquez, iar în 2016, Cartea şoaptelor a câştigat marele Premiu Literar al Europei Centrale – ANGELUS), şi-a reeditat, la Polirom, „certificatul de naştere“ a prozatorului, volumul de povestiri şi nuvele Statuia comandorului (2018). Apărut iniţial în 1994, la Editura Ararat, acesta a rămas până acum aproape necunoscut (chiar dacă obţinuse Premiul pentru Proză al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti). (more…)

WDR (Informationen und Nachrichten vom Westdeutschen Rundfunk) und Holger Heimann: „Als die Welt ganz war – an artistic way to describe the Romanian society and to define a common future”

Memories

The author Varujan Vosganian takes in his new book a past in the view, the after effects. The four long lists of the volume “When the world was whole” all raise the question of how to live with the traumas of recent Romanian history.

https://www1.wdr.de/kultur/buecher/als-die-welt-ganz-war-104.html (more…)

Nicolae Oprea (photo): „The Book of unwritten Poems” is the best moment of the poetic creation of Varujan Vosganian

Nicolae Oprea – Printre optzecişti. După Şcoala de la Târgovişte, Ed. Bibliotheca, 2018

 Biblioteca poemelor nescrise 

 Mulţi dintre poeţii de prim-plan ai generaţiei optzeciste şi-au completat ulterior gama de exprimare artistică prin cultivarea prozei, la acelaşi nivel valoric. Printre ei sunt şi câţiva întârziaţi din cauza rigorilor culturii comuniste, eufemistic vorbind. Varujan Vosganian constituie un caz aparte, întrucât debutează, editorial, simultan în anul 1994, cu poezie (Şamanul albastru) şi proză scurtă (Statuia comandorului). (more…)

Gellu Dorian , o Chronicle of a delayed Launch of the Statuie of Commander in Botoșani

Pînă în 1989 de Varujan Vosganian ştiau doar cîţiva scriitori bucureşteni şi în special Mircea Ciobanu, redactor la Editura Cartea Românească, şi în timpul lui Marin Preda, dar şi în cel al lui George Bălăiţă. Din cele spuse de el părea a fi un june ce grafita în jurul editurii Uniunii Scriitorilor din România, de bine ce Mircea Ciobanu avea să scrie despre primele lui proze care alcătuiesc cartea pe care o voi prezenta aici: „… proze din ce în ce mai batjocoritoare cu prostia omenească, scrise parcă într-adins pentru a nu fi publicate – astfel de pagini îmi treceau tot mai numeroase prin faţa ochilor. Cineva se împotrivea evidenţelor, cineva stăruia să creadă că nu zadarnic se aşază la masa de scris, deşi perspectivele cununiei cu litera de tipar piereau într-un unghi tot mai strîmt şi mai neguros. Varujan Vosganian avea toate datele unui artist care îşi face religie din refuzul faptului împlinit”.  (more…)

Siebenburgisches Zeitung and Doris Roth: The stories of Vosganian, not always pleasant, but curative

Siebenburgisches Zeitung and Doris Roth: Nuvelele lui Vosganian, o lectură nu întotdeauna ușoară, dar lecuitoare.

“Fate is not a particularly well tempered instrument, it knows all sorts of nuances.” With these nuances, especially the dark, Varujan Vosganian makes us painfully known in his narrative volume “When the world was whole”. His characters are border crossers, wanderers between the worlds: past and present, real and imaginary, between top and bottom, light and darkness, death and life. Such a dualism forms the framework of each of the four stories that were published in Romanian in 2013 and translated into German by Ernest Wichner. Between the different worlds Vosganian creates “border areas”, gray spaces between “head and figure, white and black”, through which it can be reached – sometimes under torment – or in which decides on which side you want to finally stay. (more…)

Gabriela Gheorghișor and „Ramuri” cultural Magazine: „The Statue of Commander”, the birth certificate of a great writer

Scriitorul Varujan Vosganian, tradus azi în numeroase limbi străine, invitat la târguri de carte internaţionale şi apreciat peste hotare (prin cronici elogioase, de pildă, în Der Spiegel a fost comparat cu Gabriel García Márquez, iar în 2016, Cartea şoaptelor a câştigat marele Premiu Literar al Europei Centrale – ANGELUS), şi-a reeditat, la Polirom, „certificatul de naştere“ a prozatorului, volumul de povestiri şi nuvele Statuia comandorului (2018). Apărut iniţial în 1994, la Editura Ararat, acesta a rămas până acum aproape necunoscut (chiar dacă obţinuse Premiul pentru Proză al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti).  (more…)

Der Standard and Oliver vom Hove: The narrative art of Vosganian is magical.

“When the world was whole”: Brilliant image of Romania

OLIVER vom HOVE August 6, 2018,

Vengeance, Forgiveness, Forgotten: Varujan Vosganian’s book of tales “When the world was whole” Even elsewhere, the past is not worked up. She is rather left lying in the rubble of time. In Romania, it is the reign of terror of the Ceausescu regime, but also the period of change after that, along with the terror of the secret service Securitate, which has still not been completely eliminated. Varujan Vosganian, the Romanian author with Armenian roots, picks up some of these stones and turns them into phosphorescent sparks. His narrative art is magical, she uses extensively the alienation. (more…)